NonSense

"A fi" a fost intotdeauna o mare bataie de cap...

06 Jan

Maine...

adaugat in Scoala on 06.01.08

...e o zi de teroare. Maine e o zi neagra. O zi naspa, ca sa fiu mai explicita.
Maine incepe scoala!!!!

Da' sa dea naiba daca ma duc. Uite asa! Tocmai am vorbit cu unul dintre chiulangiii clasei - el se duce. Ca-l cheama Ionutz si vrea sa dea bomboane la prosti. Parca m-as duce si eu. Parca nu.

NU! NU VREAU!

Numai o zi... doar atat sa mai stau acasa si sa fac ce vreau eu...

Sper ca maine sa cada o bomba peste liceu si eu sa fiu singura care supravietuieste... pentru ca am chiulit!

Sperante desarte... cel mai probabil o sa-mi cada mie lustra-n cap.

Gata, am hotarat:

maine nuuuuu ma duuuuuc la scoaaaalaaaaaaaaaa!
     media: 4.20 din 5 voturi

4 comentarii

15 Dec

Culmea copiatului

adaugat in Scoala on 15.12.07

Am sa v-o povestesc in cateva cuvinte.

Pentru ca sunt in clasa a XI-a, fac economie + ca dau si teza la materia asta, care poate ar fi mai putin idioata daca profesoara n-ar umple tabla de formule, avand pretentia ca noi sa le intelegem.

Cum se intampla de obicei, toata lumea a intrat in panica si s-a pus pe invatat, recuperat lectii etc etc numai cu vreo cateva ore inainte de teza, sau in ziua anterioara - in cel mai bun caz.

Colega mea A. a facut chestia asta cu vreo cinci minute inainte - ceea ce a fost complet insuficient, logic. Asa ca s-a gandit sa "rezolve" problema altfel. Daca ar fi avut caiet, ar fi fost mai simplu. De fapt avea caiet, dar era gol.

Asa ca a trecut la planul B, incropit pe loc. Cum profesoara se fatzaia ametita prin clasa, printre banci, s-a furisat la catedra si a sterpelit foaia pe care profa scrisese subiectele, dar si raspunsurile.

Si a copiat. Si a copiat. Si a copiat si colega ei de banca de la ea. Si de la colega de banca a copiat colegul din spate. Si de la colegul din spate a copiat colegul colegului din spate etc etc.

Dar norocul asta neasteptat nu putea dura la nesfarsit. Cu vreo cateva minute inainte sa se sune, A. a fost prinsa in flagrant.
Ghiciti ce a spus profesoara de economie, in timp ce-si recupera frumusel foaia din mana lui A.??

Zambind foarte binevoitoare, a rostit doar atat:

"Nu-i nimic, oricum astea nu erau rezolvarile la problemele pe care le-ati avut voi..."

Z
iceti-mi voi daca asta nu e cea mai tare si cea mai tampita chestie posibila! Culmea copiatului, pe cuvant de Mua!

Dar lucrurile nu se opresc aici. Exista si o culme a culmii copiatului.
Ei bine, saraca A. a asteptat cu frica in san sa treaca cele doua saptamani , pana au fost corectate tezele.

Ghiciti ce nota a primit!!

10!

ZECE!

ZECE!!!!

De-acum m-am convins ca, intr-adevar, totul e posibil...
     media: 4.43 din 7 voturi

5 comentarii

10 Nov

Post despre ce-am facut eu ieri (fiti pe faza, urmeaza si ''ce-am mancat de dimineata'')

adaugat in Scoala on 10.11.07

Ieri am avut cor. Corul mare, cu tot liceul. Suntem vreo cincizeci cu totul, pentru ca numa' aia care sunt la canto, pian, vioara si teoretic fac asa ceva. Daca pana ieri stateam sopranele intr-o parte, tenorii in alta parte si tot asa, i-a venit profei geniala idee sa ne mute amestecati, adica soprana sa stea intre alto si bariton etc etc, ca sa nu ne mai luam unii dupa altii, sa solfegiem fiecare individual, intr-un cuvant, sa fie mai complicat.
Eh si dintre toti aia cincizeci de copilashi, ghiciti langa cine m-a pus pe mine sa stau? Langa Ultimul Baiat Dragut, ala d-aici.
Se pare ca a trecut peste faza cu "e prost rau, saracu'", fiindca s-a purtat ok. De exemplu, m-am plans ca-s praf la solfegiu si dupa ce am cantat pima melodie mi-a zis "ei, vezi ca te descurci? e usor..."
Bineinteles ca, asa cum fac baietii cand se simt in centrul atentiei, a inceput sa comenteze tot felul de chestii si sa se dea in spectacol. Si la sfarsit mi-a tras iar un zambet si un "Mi-a parut bine...
Hmm...a inceput sa-mi placa la cor..
     media: 5.00 din 2 voturi

2 comentarii

03 Nov

La scoala sunt si baieti..

adaugat in Scoala on 03.11.07

Nu stiu daca va mai amintiti de intamplarile cu fatreii (si anume alea de aici, aici si aici), cert e ca dupa ce si ultimii baieti draguti au plecat din scoala (adica ei), credeam ca nu voi mai avea parte de asa ceva.

Si totusi, uite ca mai sunt baieti nedescoperiti in liceu, dovada chiar cel despre care va povestesc acum.

Nu l-am remarcat eu, ci colegele mele, care si-au manifestat interesul prin coate date una alteia, ridicari din sprancene si susoteli de genul:

“Fata… ce zici de tipul asta?”

“E dragut, nu?"

“Aham..”

Intr-una din zile, cand trebuia sa ma duc la pian (ora incepuse deja de un sfert de ora), m-am intalnit cu A., care se ducea la canto. Si cum nu ne mai vazuseram de mult - din pauza anterioara, ne-am hotarat sa stam la o barfa mica.

La un moment dat, cum vorbeam noi acolo de zor, Ultimul Baiat Dragut trece pe langa noi si-mi arunca un zambet si un “Buna!".

L-am salutat si eu, dupa ce m-am uitat bine in jur ca sa ma asigur ca nu e vreo fata sexy in spatele meu, apoi am asteptat sa coboare scarile ca sa izbucnesc:

”Wow!! De cand imi da mie asta “Buna?!!”

A. era in extaz.

“Cred ca m-am indragostit! E asa dragut..”

Da, da’ e prost rau saracu’ ", am informat-o eu. "Stiu de la cor”.

Ne-am oprit din schimbatul impresiilor pentru ca am auzit niste voci jos. Da, uitasem ca eram pe scari. Si ca vorbeam tare.

Asa ca ne-am ingrijorat. Tot cu voce tare.

Timp de vreo cinci minute n-am schimbat decat replici de genu:

”Daca e acolo?”
”Ce tare ar fi fost sa ne auda!”
”Da’ tu crezi ca ne-a auzit?”
”Da’ tu crezi ca e acolo?”
Si razi, si razi…

Ghiciti cine a urcat scarile la nici doua minute dupa aceea?

Corect… Ultimul Baiat Dragut din Liceu… cu care am reusit sa ma pun rau…

     media: 5.00 din 4 voturi

2 comentarii

07 Jul

Vai de şcoala noastră!

adaugat in Scoala on 07.07.07

M-am intalnit in tramvai cu fosta mea profă de mate din generală, care e o persoană foarte drăguţă şi de treabă. Ştiu, ştiu, "profă de mate" si "drăguţă" în aceeaşi propoziţie sună antitetic; dar ce ziceţi de "profă de mate" şi "rockeritză"? Aţi mai auzit aşa ceva? Aşa era profa dintr-a noua.
Asta cu care m-am întâlnit ieri nu e rockeriţă, da' e oricum, o tanti foarte simpatică. După obişnuitele "Ce faci? - Bine. - Ce bine arăţi! - Şi dumneavostră! ce fac mama, tata şi restul? etc etc" am discutat despre examenul de capacitate şi de bac.

Mua: A mai luat cineva 10 la matematică aşa ca mine?

Da, ştiu că mă dau mare.
Continuăm.

După ce am aflat cu dezamăgire că a existat un băiat care a luat 10 la capacitate la mate, deci mi-a egalat performanţele - da, ştiu că mă dau mare - am mai aflat ceva interesant. Că orice lucrare neştampilată de supraveghetor nu este luată în considerare la corectură. Deci din cauza asta am luat eu 9,45 la istorie, acum doi ani, pentru că nenea ăla, fir-ar el să fie, când l-am atenţionat că nu mi-a ştampilat a doua foaie de examen, pe care scrisesem unul dintre subiecte, a zis că "n-are nimic". Până la urmă chiar "n-are nimic", n-are rost să mai dezgrop potcoave de cai morţi, am avut media 9,87 - da, ştiu că mă dau mare - şi am luat admiterea la actorie cu 10 - da, ştiu că mă dau mare!

În fine, când am început articolaşul nu aveam intenţia să-mi etalez rezultatele şcolare. Las la o parte faptul că sistemul ăsta cu variante e cea mai idioată chestie posibilă concepută de nişte minţi sadice şi inventive în descoperirea de metode eficiente pentru chinuirea Copilului, pentru că toţi ştiţi asta. Voiam să vă povestesc că doamna asta profesoară e directoare la o şcoală micuţă de provincie, ceea ce este bineînţeles o destul de mare bătaie de cap. De curând a primit nişte fonduri pentru laboratorul de chimie - vreo 30 de milioane . Deştepţii ăia care i-au dat banii, nu s-au gândit că în primul rând şcoala nu are laborator de chimie, pentru că nu e spaţiu! Şi ce e de-a dreptul aberant, e că dacă nu foloseşte banii ca să cumpere ustensile pentru laborator, îi pierde. Deci dacă oamenii ăia din şcoala, directorul, Consiliul şi cine o mai fi p-acolo, găsesc de cuviinţă să cumpere mături de 30 de milioane, pentru că, io ştiu, ar fi mai folositor, nu au cum. Trebuie să cumpere sticle, site şi alte alea de care cine ştie prin ce dulap o să se aleagă praful.
Bine că nu le-au dat fonduri pentru laboratorul de astronomie...
     media: 5.00 din 1 vot

0 comentarii

10 Jun

Cum se incheie mediile...

adaugat in Scoala on 10.06.07

Azi - sambata - am fost sa-mi inchei media la informatica.
De ce azi - sambata -?
Pentru ca za teacher a gasit de cuviinta sa-si dea demisia in ultimele saptamani de scoala. Lasam la o parte faptul ca juma de semestru doi n-am avut profesor de informatica, fiindca si cealalta a plecat. Asta a venit, a stat o luna si a zis ca nu mai rezista. Partea proasta e ca ne-a lasat fara note.
Dar totusi, s-a gandit sa faca o fapta buna. Sa ne cheme azi si sa incheie mediile.
Si am fost. Saizeci de copilasi inghesuiti toti ca sardinele in cabinetul de informatica, cu revolta si ura in suflet. A aparut si doamna profesoara. Doar s-a uitat la noi si s-a speriat.
"Nu, nu rezist aici cu voi! Plec acasa!"
Si a plecat. Pana la poarta scolii. Dupa care s-a intors. A stat doua minute la catedra, s-a uitat la noi si a spus:
"Deci eu nu am nici o obligatie fata de voi. Nu mai sunt profesor in scoala asta. Plec!"
Si iar a plecat. Tot pana la poarta scolii. Dupa care s-a intors. Nici n-a apucat sa intre bine in clasa, ca s-a razgandit. Si iar a plecat. Si iar s-a intors. Si tot asa, de la 11 pana la 2 dupa-amiaza.
Deja ne obisnuisem. Cum o vedeam ca vine, incepeam s-o injuram. Si pleca in huiduieli. O-njuram de ciuda, ca nici nu punea note, nici nu ne lasa sa plecam naibii acasa.
Am avut noroc cu portareasa. S-a asezat cat e de grasa in poarta, blocand trecerea si a racnit:
"Nu plecati nicaieri pana nu terminati cu copiii aia!"
Si a dat domnu' de s-a intors za teacher si n-a mai plecat, decat dupa ce ne-a dat test.
Acu', asteptam rezultatele.
     media: 5.00 din 1 vot

0 comentarii

07 Jun

Fusei la simpozion

adaugat in Scoala on 07.06.07

Astazi am fost.... ghiciti unde?
La un simpozion. Acolo unde să duce oamenii dăştepţi. Adică io e dăşteaptă. Da' asta ştiam de mult.
Şi bineînţeles, a trebuit să mă îmbrac elegant, mai exact în fustă. Şi cu sandale cu talpa de juma' de metru. A fost un cosmar.
Am plecat de acasa, după ce am înnebunit-o bine pe mama ba ca "nu-mi stă bine", ba că "fir-ar el să fie de păr, mâine mă tund", ba că "ia uite şi tu ce ochi de căţel am" etc. etc. Mama m-a condus până-n staţie că e un câine p-acolo şi mi-e frică de el, în timp ce eu mă văitam întruna: "Deci, nu mai suport! Nu pot să merg cu porcăriile astea!! Maaami, uită-te şi tu cum merg ca o handicapată! Hai acasă să mă schimb! O să mă împiedic! O să moooooor!"
Aproape ajunsesem în staţie când mi-am adus aminte că uitasem să iau bani, n-aveam nici un leu la mine. Aşa că mama a plecat înapoi să-mi aducă banii. S-a întors repede, dar nu îndeajuns de repede încât să nu pierd tramvaiul, pe care l-am văzut trecând frumuşel prin faţa mea. De nervi am dat cu piciorul în trotuar şi mi s-au desfăcut şireturile de la sandala din piciorul drept. M-am aplecat, mi-am legat-o din nou, am făcut câţiva paşi, după care mi s-a desfăcut cealaltă. M-am aplecat, am legat-o, am mers doi metri, mi-au căzut amândouă. M-am aplecat şi le-am strâns atât de tare încât nu mai puteam să merg. În staţia de tramvai erau trei băieţi care se uitau la mine, şi când să urc pe bordură m-am împiedicat. N-au râs de mine, pentru că am început eu să râd înaintea lor. Ăsta e un truc bun ca să ieşi dintr-o situaţie penibilă.
Aşa, cu chiu cu vai, am ajuns şi eu la simpozion.
Nu ştiu dacă vi s-a întâmplat vreodată să fiţi torturaţi prin plictiseală. Eu exact asta am păţit azi. Am ascultat zeci de discursuri despre Eminescu, care spuneau toate acelaşi lucru, dar cu alte cuvinte. Cât pot să vorbească aşa fără nici un rost unii oameni!
Un singur lucru interesant am aflat. Că Eminescu a fost omorât de un nebun din ospiciu de-acolo, care i-a dat cu o cărămidă în cap. Dar au vorbit atât de mult despre chestia asta, încât a devenit neinteresantă.
În final, am încheiat marele simpozion cantand "Eeeeemineeeeeescuuuuuuu....."
Măcar m-am ales cu o diplomă de participare.
     media: 5.00 din 1 vot

1 comentarii

04 Jun

Fatreii - episodul 3

adaugat in Scoala on 04.06.07

Uite ca a aparut si al treilea episod, fara sa-l fi luat in calcul, din simplul motiv ca s-a petrecut chiar azi. Iesisem pe poarta scolii strigand: "Libertate!!" si eram atat de bucuroasa incat saream pe cladiri de fericire.




Bineinteles ca nu eram singura, ci cu A, care astazi a fost destul de normala. Si ce idee geniala mi-a venit mie? Sa merg stramb, cat pot eu de stramb, ca sa creada lumea ca sunt handicapata.

Si cum mergeam eu asa, cu toate privirile trecatorilor atintite spre mine, ghiciti cine m-a vazut? Coorrrect! Grupul fatreilor!



Inca o data, am reusit sa ma fac de cacao!
     media: 5.00 din 2 voturi

0 comentarii

28 May

Azi la o ora...

adaugat in Scoala on 28.05.07

Mua: Dom' profesor, îmi motivaţi şi mie absenţa?
Za Teacher: Da, da, acum. (şi îşi strânge lucrurile de pe catedră).
Mua: Mi-o motivaţi?
Za Teacher: Imediat... (şi îşi pune haina).
Mua: Îmi motivaţi, vă rooog??
Za Teacher: Da... (şi închide catalogul).
Mua: Dom' profesor, aţi uitat să-mi motivaţi!!!"
Za Teacher(rânjind prosteste).: Eh... Dacă abia acum îmi spui...."
     media: 5.00 din 1 vot

2 comentarii

27 May

Fătreii - episodul 2

adaugat in Scoala on 27.05.07

Am în clasă o coleguţă mai tuciurie aşa, care dealtfel e foarte simpatică, seamănă cu o soţie de faraon. Eh şi Nefertiti asta are ea o expresie pe care de câte ori o rosteşte cu inconfundabilul ei accent specific vorbitorilor de rromanes, mă face să mor de râs. Şi expresia aia e: "What's up, fă?"
Într-o pauză eram cu A. la baia şcolii unde uşile nu se închid niciodată şi îi ţineam uşa cu piciorul:


Între timp încercam să-mi amintesc expresia lu' Nefertiti şi nu reuşeam deloc.
Mua: Care era expresia aia a lu....?
A.: Stai că ştiu! "I love you, fă"? sau nu... nu era asta...
Mua: Tre' să-mi amintesc, ce naiba!

După îndelungi frământări ale creierului meu şi îndelungi frământări ...hm...dincolo de uşă... neuronaşii mei s-au învârtit până au produs prin energie mecanică curentul electric şi trinc! s-a aprins beculeţul! Am strigat cu entuziasmul celui care a descoperit America, pe acelaşi ton cu care Arhimede şi-a scuturat clăbucii de pe el şi a urlat "Evrika!":

"Whats up făăă! Whats up făăă!

Numai că uşa de la baie era deschisă şi oare cine trecea pe hol în timp ce eu urlam în baie? Răspuns cooooorect! Cei trei! Care au început, după cum foarte explicit am arătat în desen, să râdă.

Şi de la întâmplarea asta cei trei au primit numele de Fătrei. Adică de la Fă şi de Trei. Să dea naiba dacă nu e io cel mai genial gândac de pe pământ! Păi cine s-ar fi gândit la aşa denumire? şi la aşa explicaţie filozofică?



Apropo, mie îmi place de ăla cu şapcă şi lu' A. de ăla cu ochelari... Shhht! Top Secret! Să nu mai ştie nimeni în afară de noi şi tot netu'! :)
     media: 5.00 din 2 voturi

0 comentarii

Beautiful singles in your area. Meet them now!