NonSense

Nu prea stiu exact. Stiu doar ca acum cateva zile, pe la Universitate, am vazut un individ imbracat cu haine ponosite, care avea vreo cinci-sase carti insirate pe un pres, toate de acelasi autor, langa care trona un carton pe care scria cu litere mari, negre, desenate cu markerul:

10 lei cartea, cu autograf de la autor

Nu atat din curiozitate, ci mai mult datorita faptului ca m-a abordat direct, intrebandu-ma 'daca nu vreau carte cu autograf', am intrat in vorba cu el (de fapt, eu incercam mai mult sa ies din vorba) si astfel am aflat ca il chema Sebastian Faur si ca el era de fapt autorul cartilor si cel care dadea autografe. Scoteai 10 lei, luai cartea, pac-pac, ti-o semna si gata. O oferta intr-adevar avatajoasa. Pacat ca nu prea citesc autori romani.

Am retinut numele ca sa caut pe google, sa vad care e treaba, ce-i cu scriitorul asta. Google nu zice nimic. Nici nu ma asteptam sa fie altfel.

'Mai am vreo doua, le astept sa iasa de la tipar', mi-a zis. 'Nu faci nimic cu scrisul in ziua de azi. Trebuie sa scrii tampenii daca vrei sa nu mori de foame.'

Am mai auzit eu vorba asta, cu 'scriitori-s muritori de foame', dar nici chiar asa, sa iesi cu presul in strada si sa-ti intinzi operele la vanzare.. .

M-a pus pe ganduri chestia asta.

Drept pentru care ma gandesc foarte serios sa ma apuc sa scriu un fantasy*.

*e singurul motiv pentru citesc numai tampenii in ultima vreme. si pentru care ma uit la anime-uri. si pentru care.. uh, forget it.

Vasazica uite cum isi pierd unii timpul. Iata primele mele incercari de portrete de personaje gen anime. Nu stiu ce m-a apucat.. eu care n-am mai desenat de la orele de desen dintr-a noua, cand pictam copacei si floricele. O avea vreo legatura cu insemnarea de dinaintea asteia?

Un nene random:




O Yuki gresita:



O Yuki 'corecta'



O fetita random



Si... capodopera: ZEROOOOOOOOOOO!






Nu sunt scanate, sunt fotografiate.

'Japonezul Taichi Takashita a lansat o petitie pe internet prin care doreste sa stranga un milion de semnaturi in speranta ca guvernul nipon va legaliza mariajele cu personaje de fictiune.
Taichi este indragostit de personajul animat Mikuru Asahina (foto), din benzile desenate japoneze “Melancolia lui Haruhi Suzumiya” cu care vrea sa isi uneasca destinul cat mai curand posibil. “De-a lungul timpului mi-am gasit foarte greu o partenera reala, insa in prezent nu mai sunt interesat de asa ceva. As vrea chiar sa devin un locuitor al unei lumi de fictiune. Sunt indragostit de Mikuru si voi face orice sa ma casatoresc cu ea”, a afirmat japonezul. Pana acum, japonezul a strans 1.000 de semnaturi de la persoane care impartasesc aceeasi dorinta ca si el.'

De ce am inceput cu stirea asta veche de un an? Pentru ca am dat recent de ea pe un forum si mi s-a parut

o chestie total idioata potrivita avand in vedere ca

EU O SA MA MARIT CU ZERO!!

Oops! N-am vrut sa iasa asa. Am vrut doar sa spun ca Vampire Knight e foarte tare si ca

IMI PLACE DE ZERO!!!

Ma rog, nici chiar asa..

Ideea e ca sunt entuziasmata si asta e modul meu de a ma manifesta. N-are nici o legatura cu faptul ca

IMI PLACE DE UN DESEN ANIMAT!

ceea ce ar fi total patetic, daca ar fi adevarat.

Uite aici, link pentru lenesi, ca sa watch online:

Si descrierea:

Boarding school Kurosu Gakuen has two courses, the standard course (day class) which normal students attend, and the evening course (night class) for very smart and beautiful students. Yuki and her childhood friend Kiryu Zero crack down on day class students who bother the beautiful students of the night class. In addition, they also have an important mission protecting the secret of the night class.

That secret is… all the students of the night class are vampires.
The night class was founded to end the long-running battles between men and vampires to establish a peaceful...bla bla
bla bla bla. Mai bine puneti mana si uitati-va.

Doua filmulete cu ZERO si Yuki:








Si, ca sa nu fiu rea, unul cu Zero si cu Kaname si Yuuki, ca si Kaname e dragut (poate chiar mai dragut ca Zero..dar totusi... ZERO ZERO ZERO ZERO!)
Nu prea are treaba cu povestea anime-ului, dar ce conteaza??! e pe melodia mea preferata!







Mda.

Diseara, in exclusivitate, desene facute de MUA - care, mai nou, s-a apucat de desenat!
Si l-a desenat... l-a desenat pe.... ZEROOOOOO!!!

Aseara ma intorceam din oras si, cum stau tocmai la mama naibii, am luat maxi-taxi-ul ca de obicei. M-am asezat pe un scaun si am inceput sa ma uit pe geam, aiurea, in asteptarea plecarii.

Asa am observat un nene destul de dubios, cu o fata de personaj negativ din telenovele - dar nu orice borfas, ci genul de personaj manipulativ, de tata-om-de-afaceri care nu-si lasa progenitura sa se casatoreasca cu marea iubire a vietii, pe motiv ca nu e o alianta profitabila; nu prea mai stiu daca exista astfel de personaje in telenovele, dar la asta m-a dus cu gandul. Pe de alta parte, nu stiu de ce m-a dus cu gandul la asta, din moment ce n-am auzit de nici un tata-om-de-afaceri care sa calatoreasca by maxi-taxi). Era imbracat la costum si se tot plimba de colo pana colo, vorbind foarte aprins la telefon.

Intr-un tarziu, s-a urcat in maxi-taxi, inca agajat in discutie. Am prins cateva franturi: 'o sa avem probleme', 'nu-mi pasa cati bani', bla bla bla, chestii de-ale mafiotilor, pe urma a tacut si s-a asezat scaunul din spatele meu.

Atunci m-a pus naiba sa scot CARTEA. Da, umblu cu cartea-n geanta. De data asta era Contact, de Carl Sagan. N-am apucat s-o citesc pana acum.

Nenea si-a intins un brat din penumbra si m-a batut pe umar.
- Da? am raspuns eu, un pic iritata.
Fara sa scoata o vorba, a apucat cartea si-a intors-o cu coperta in sus. A cascat ochii, placut surprins.
- Carl Sagan?
- Da, am confirmat. Incepea sa ma calce pe nervi.
Speram insa ca discutia se va incheia, pentru ca, la naiba, ce putea sa mai zica?

Ei bine, am fost surprinsa.

- Carl Sagan, astrofizician. A murit in 1996. A fost implicat in cautarea semnelor de inteligenta extraterestra pe calea undelor radio. A fost profesor de astronomie si stiinte spatiale la Universitatea Cornwell. Am dreptate?
- Da, am baguit eu.
Am vazut cum batea usurel cu palma scaunul de langa el, invitandu-ma.
- Nu, multumesc, stau foarte bine aici, am zis.
- Haide! sa vorbim despre carte.

M-am mutat. Am regretat ca ma mutasem in secunda in care am facut-o, dar, ce naiba, nu sunt salbatica. Nu muream un sfert de ora. Nenea a continuat sa recite biografia lui Carl Sagan, in timp ce eu admiram mirosul de bautura pe care il emana discret.

Aproape ca era sa tip de bucurie cand am vazut un prieten urcand-se cu skateboard-ul in maxi-taxi.

- BUNA! i-am strigat, de frica sa nu se aseze in fata si sa nu ma observe.
- Buna, a raspuns, uitandu-se foarte ciudat la mine si la individ. Ce mai faci? Vrei sa stai cu mine?
- Da da da, am spus, mi-am smuls cartea si m-am mutat in spate cu Amicul.
- Mi-am dat seama imediat ca era ceva dubios. Imi dai o bere!
Radeam amandoi.

Asta nu ma va impiedica, bineinteles, sa citesc in continuare in locuri publice (in momentele in care nu scriu in locuri publice, looogic). Singurul lucru care ma sacaie, ma enerveaza, ma innebuneste, este:

DE CE NAIBA CEL CARE SE BAGA NEPOFTIT IN DISCUTIE NU E NICIODATA UN TIP DRAGUT SI DESTEPT??
DE CE???